Apocalipsul 2 by Stephen King

Author:Stephen King
Language: eng
Format: mobi
Tags: ro
Published: 2010-09-11T21:00:00+00:00

Păşiră unul câte unul prin poarta deschisă de Ralph, iar ea îşi simţi păcatul, cel pe care îl considera mama tuturor celorlalte păcate. Tatăl păcatului era furtul; esenţa fiecăreia din cele Zece Porunci era "Să nu furi." Crima era furtul unei vieţi, adulterul furtul unei soţii, lăcomia furtul secret, furişat, care avea loc în fundul inimii. Blasfemia era furtul numelui lui Dumnezeu, târât din Casa Domnului şi trimis să bată trotuarele, ca o curvă ţanţoşă. Hoaţă nu fusese în viaţa ei; poate doar câte o mică găinărie comisese din când în când, în cel mai rău caz.

Mama păcatului era mândria.

Mândria era partea femeiască a lui Satan în rasa omenească, oul tăcut al păcatului, care se dovedea întotdeauna fertil. Mândria îl împiedicase pe Moise să intre în Canaan, unde strugurii erau atât de mari, încât trebuia ca oamenii să care ciorchinii pe pârghie''.

Cine a scos apă din piatră seacă, când am fost însetaţi? I-au întrebat Fiii Israelului, iar Moise le răspunsese: Eu am scos.

Ea fusese întotdeauna o femeie mândră. Mândră de podeaua pe care o spăla cu mâinile, stând în genunchi (dar Cine îi dăduse mâinile, genunchii, chiar şi apa cu care spăla?), mândră că toţi copiii ei se dovediseră buni ― nici unul nu intrase vreodată la închisoare, nici unul nu fusese prins cu droguri sau alcool, nici unul cu pofte pidosnice ―, dar mamele copiilor sunt fiicele Domnului. Era mândră de viaţa ei, dar nu ea fusese cea care-şi clădise viaţa. Mândria era blestemul voinţei şi, aidoma unei femei, mândria avea vicleşugurile ei. La vârsta ei venerabilă nu reuşise încă să-i afle toate amăgirile, nici să-i stăpânească toate farmecele.

Şi, pe când ei intrau unul câte unul pe poartă, ea se gândi: Pe mine au venit să mă vadă. Iar pe urmele acelui păcat, în minte îi răsăriră, pe nepoftite, mai multe blasfemii metaforice: cum se apropiau pe rând, ca nişte oameni veniţi la împărtăşanie; tânărul lor conducător stătea mai tot timpul cu privirile în pământ, cu o femeie blondă alături de el; imediat în spatele lui un băieţel, lângă o femeie cu ochi de tăciune, al cărei păr negrii se împletea cu' şuviţe cenuşii. Ceilalţi veneau în urma lor, în şir indian.

Tânărul urcă scările verandei, dar femeia lui se opri jos. Părul îi era lung, după cum îi povestise Ralph, dar arăta îngrijit. Avea şi o barbă de lungime considerabilă, în nuanţe roşcate şi aurii. Avea o figură puternică, pe care se distingeau riduri proaspete, săpate de griji, în jurul gurii şi pe frunte.

― Exişti cu adevărat, i se adresă el încet.

― Ei, cel puţin aşa mi-am închipuit, de când mă ştiu. Sunt Abagail Freemantle, dar cei mai mulţi îmi spun Mother Abagail, pur şi simplu. Bine aţi venit la noi.

― Îţi mulţumesc, îi răspunse el cu voce gâtuită, iar ea observă că bărbatul se lupta cu lacrimile. Sunt... foarte bucuros că mă aflu aici. Mă numesc Larry Underwood.

Îi întinse mâna, iar el i-o prinse delicat, cu veneraţie, iar ca simţi iarăşi tresărirea aceea de mândrie şi orgoliu. Era ca şi cum ei ar fi crezut că în femeie există un foc care-l va arde.

Download

Copyright Disclaimer:
This site does not store any files on its server. We only index and link to content provided by other sites. Please contact the content providers to delete copyright contents if any and email us, we'll remove relevant links or contents immediately.